Suntem convinsi ca o mare parte dintre dumneavoastra merg in saline pentru a face tratament celor mici care au nevoie de cele mai multe ori de cel putin 10 sedinte in aerul benefic incarcat cu sare . Exista foarte multe locuri in care cei mici se pot juca in interiorul unei saline si nu de putine ori doresc sa vina cu cateva jucarii pe care le indragesc .

Este bine de stiut care sunt categoriile de jucarii cele mai bune pentru a fi utilizate intr-o salina si totodata sa nu se strice datorita atmosferei de aici . Vom porni prin a spune ca cele mai recomandate jucarii sunt cele fabricate in totoalitate din plastic datorita faptului ca prezinta si o siguranta sporita pentru copii dar nici nu patesc nimic daca interactioneaza cu un mediu bogat in saruri si se pot curata eficient .

In acest sens aveti la dispozitie o gama larga de jucarii din plastic pentru copii pe care le puteti alege pornind de la masinute, trenulete , carucioare pentru papusi pana la mingii, popice si alte astfel de produse . In locurile din salina unde sunt amenajate spatii speciale acoperite cu iarba sintetica se pot folosi si masini cu telecomanda cu roti mari .

Avem si spatii amenajate cu sare unde copii pot sa se joace si sa inspire in acelasi timp aerosolii creati prin vanturarea sarii . Pentru aceste locuri daca doriti sa veniti cu jucarii de acasa cel mai bine se potrivesc jucariile pentru nisip , cele pe care le luati cu dumneavoastra in concediu la mare cum ar fi galetuse cu grebla si lopatica sau roaba cu ustensile .

Sinusurile sunt spatii umede aeriene, în oasele fe?ei din jurul nasului. Cand sinusurile se umfla sau se irita, infectia este numita sinuzita. Aceste infectii, de obicei, sunt urmate de raceli sau alergii.

Cazurile de sinuzite sunt comune ?i pot fi usor tratate.

Sinuzita este adesea diagnosticata si la copii.

Mul?i p?rin?i (?i medici), cred c? un copil are o infectie a sinusurilor, la primul semn al unei scurgeri nazale de culoare verde sau galbena. În schimb, ace?ti copii au adesea doar o infectie virala a tractului respirator superior (URI), cum ar fi raceala, si nu necesita tratament. De fapt, URI-urile sunt raportate a fi de 20-200 de ori mai frecvente decât o adevarata infectie bacteriana a sinusurilor.

More »

Usturoiul ?i p?trunjelul, nu numai ca adauga aroma la supe, feluri de mâncare din cartofi ?i alte alimente, dar ofer?, de asemenea, si nutrienti de c are c

are organsimul nostru are nevoie pentru a fi sanatos. Deoarece ambele plante sunt puternic aromate, acestea pot reduce chiar ?i nevoia de sare in mancare. Usturoiul ?i p?trunjelul pot cre?te într-o mare varietate de climate ?i au nevoie de un spa?iu minim, astfel încât putem sa le crestem in propria noastra gr?din?, sau in ghivece in fereastr?. Patrunjelul este o op?iune uimitor de sanatoasa, pe care este posibil sa n-o fi luat-o prea mult in considerare pana acum. Exista o multime de motive pentru a adauga cat mai mult p?trunjel in dieta noastra zilnica – este diuretic, digestiv

?i congestiv. Patrunjelul ajuta sistemul digestiv s

? lucreze eficient. Digestia este un proces dificil, unul care are nevoie de ajutor ocazional pentru a decurge normal. Enzimele din patrunjel ajuta la descompunerea alimentelor pe care le mâncam, ajutand organismul  sa absoarba toti nutrientii din aceste alimente.

More »

Multe simptome ale unor bol i

incep sa se reduca sau sa dispara complet dup

? detoxifierea organismului. Toxinele din corp afecteaz? puternic starea noastra de s?n?tate. Aceasta poate fi cauza diferitelor probleme de s?n?tate în ceea ce prive?te pielea, p?rul ?i multe boli interne. În prezent, suntem într-adev?r expusi in fata ac?iunii multor toxine pe care le absorbim odata cu aerul, apa ?i,mai ales cu produsele alimentare. Lumea din afara este cauza principal? a toxinelor. Acestea sunt  a?a-numitele toxine exogene care provin din afara corpului. E

le se nasc ca urmare a dezvolt?rii tehnologiei industriale, motorizarii ?i urbanizarii.

Este foarte dificil s? mai g?sim in ziua de azi medii nepoluate. Substan?ele toxice intra in corpul nostru odata cu aerul, alimentele si apa ?i se cumuleaza in interiorul organismul provocand dereglari. Faptul c? organismul uman absoarbe aproximativ 8 kg de TOXINE poate p?rea de necrezut, insa este foarte adev?rat. O parte dintre acestea sun neutralizate, dar nu toate. Restul r?mân în corpul nostru  ?i pe parcurul vietii se vor aduna din ce in ce mai multe.

More »

Pute?i mânca cinci por?ii de fructe sau legume pe zi si puteti face sport în mod regulat – insa comportamentul s?n?tos nu înseamn? mai nimic dac? ve?i continua s? fuma

ti. Mesajul c? “fumatul dauneaza grav sanatatii” este unul vechi, si se pare ca nu toat? lumea îi d? aten?ie.

De ce s? renun?a?i la fumat?

Cei mai multi oameni stiu ca fumatul poate cauza cancer pulmonar, dar aceasta poate provoca, de asemenea, multe alte tipuri de cancer ? i alte bol

i. Fumatul provoac? în mod direct peste 100.000 de decese în Marea Britanie în fiecare an ?i contribuie la multe altele.

Dintre aceste decese, aproximativ 40% su

nt provocate de cancerul legat de fumat, 30% sunt provocate de boli cardiovasculare cauzate de fumat, iar restul de 30% sunt provocate de emfizem ?i alte boli cronice pulmonare a caror cauza este tot fumatul.

Cum ne afecteaza fumul de tigara sanatatea?

?ig?rile con?in mai mult de 4000 de compusi chimici ?i cel pu?in 400 de substan?e toxice. Când inhala?i, in tigara se produce o arsura de 700 ° C in vârful acesteia ?i de aproximativ 60 ° C în miez. Aceast? c?ldur? descompune tutunul pentru a produce diverse toxine. Pe masura ce tigara arde, reziduurile sunt concentrate spre fund.

Produsele cele mai d?un?toare sunt:

• gudronul, o substan?? cancerigen? (substan?? care cauzeaza cancer)

• nicotina creaza dependen?? ?i cre?terea nivelului de colesterol în organism

• monoxidul de carbon reduce oxigenul în organism

• componentele gazelor ?i alte particule provoca tulbur?ri pulmonare obstructive cronice (BPOC).

Prejudiciile cauzate de fumat sunt influentat de  numarul de tigari fumate, dac? ?igar? are un filtru,  modul în care tutunul a fost preg?tit.

 Fumatul afecteaz? durata de viata

Cercetarile au aratat ca fumatul reduce speran?a de via?? cu ?apte pana la opt ani. Dintre cele 300 de persoane care mor în fiecare zi în Marea Britanie, ca urmare a fumatului, multi dintre fumatori sunt relativ tineri. Num?rul persoanelor sub vârsta de 70, care mor din cauza bolilor legate de fumat dep??e?te cifra total? de decese cauzate de cancer de san, SIDA, accidente rutiere ?i dependen?a de droguri. Non-fumatorii si fostii fumatori pot spera la o viata mai lunga si la o sanatate mai buna decat decât fum?torii.

Principalele boli cauzate de fumat

• Bolile cardiovasculare sunt principala cauza de deces din cauza fumatului. Rigidizarea arterelor este un proces care se dezvolt? peste ani, atunci când colesterolul si alte grasimi depozitate in artere le îngusteaza, le blocheaza sau le fac mai rigide. În cazul în care arterele devin înguste (ateroscleroza), se pot forma cheaguri de sânge. Fumatul accelereaz? procesul de intarire si ingustare a arterelor.

Acest fenomen apare mai devreme decat in mod normal, iar posibilitatea de a se forma cheaguri de sânge este de doua pana la patru ori mai mare.

Boala cardiovasulara poate lua multe forme, în func?ie de vasele de sange care sunt implicate, iar toate aceste forme sunt mai frecvente la persoanele care fumeaza.

- Tromboza coronariana: un cheag de sânge în arterele care alimenteaza inima, care poate duce la un atac de cord.

Aproximativ 30 % din cazuri sunt cauzate de fumat.

- Tromboza cerebrala: vasele de sange din creier se pot bloca, ceea ce poate duce la un colaps, accident vascular cerebral ?i paralizie.

- Reducerea aportului de sânge in creier este, de asemenea, o cauza principala a dementei.

- În cazul în care arterele renale sunt afectate, rezulta o tensiune arteriala mare sau o insuficienta renala.

- Blocajul vascular la nivelul membrelor inferioare poate duce la cangrena si amputatie.

- Fumatorii au tendinta de a dezvolta tromboza coronariana cu 10 ani mai devreme decat nefumatorii, iar  9 din 10 pacien?i au nevoie de by-pass cardiac.

• Cancerul. Fumatorii au mai multe sanse de a face cancer decat nefumatorii. Acest lucru este valabil în special pentru cancerul pulmonar, cancerul la gât ?i cancerul bucal, care cu greu ii afecteaz? pe nefumatori.

Leg?tura dintre fumat si cancerul pulmonar este clara.

Nou?zeci la sut? din cazurile de cancer pulmonar sunt cauzate de fumat. Dac? nimeni nu ar fuma, cancerul pulmonar ar putea fi un diagnostic rar – doar 0,5 la suta din persoanele care nu au atins o ?igar? dezvolta cancer pulmonar.

 Unul din zece fumatori moderati ?i aproape unul din cinci fum?tori inraiti (mai mult de 15 ?ig?ri pe zi) vor muri de cancer pulmonar.

Cu cat mai multe ?ig?ri fumezi intr-o zi si cu cat perioada este mai mare, cu atat riscul de a avea cancer pulmonar este mai mare. În mod similar, cu cat inspirarea e mai profund? si cu cat mai devreme în via?a incepeti sa fumati, cu atat aveti o sansa mai mare de a va imbolnavi.

Pentru ex-fumatori, este nevoie de aproximativ 15 ani înainte ca riscul de cancer pulmonar sa scada la fel ca in cazul unui nefumator. Dac? fuma?i, riscul de a va imbolnavi de cancer bucal  este de patru ori mai mare decât pentru un nefum?tor. Cancerul poate începe în multe zone ale gurii, cele mai frecvente fiind pe sau sub limba, sau pe buze.

 Alte tipuri de cancer care sunt mai frecvente la fumatori: cancer la vezica urinara, cancer de esofag, cancer de rinichi, cancer de pancreas, cancer de col uterin.

BPOC – Boala pulmonara obstructiva cronica este un termen colectiv pentru un grup de conditii care blocheaza fluxul de aer ?i fac respira?ia mai dificil?, cum ar fi:

- emfizemul – dificult??i de respira?ie cauzat? de afectarea sacilor de aer (alveole)

- bron?ita cronica – tuse cu o cantitate mare de mucus care continu? pentru cel pu? in trei luni.

 Fumatul este cea mai frecventa cauza a BPOC ?i este responsabil pentru 80 % din cazuri. Se estimeaza ca 94 % din fumatori de 20 de tigari pe zi, au emfizem, atunci cand pl?mânii sunt examinati dup? moarte, în timp ce mai mult de 90 % din non-fumatori au foarte putin sau deloc.

 BPOC de obicei, începe cu varste cuprinse intre 35 ?i 45 de ani, atunci când functia pulmonare începe s? scad? oricum. La fumatori, rata de scadere a functiei pulmonare poate fi de trei ori mai mare decat de obicei.

Alte riscuri cauzate de fumat

• Fumatul creste tensiunea arteriala, care poate provoca hipertensiune arterial? (tensiune arterial? ridicat?) – un factor de risc pentru atacurile de cord si accidentul vascular cerebral.

• Cuplurile care fumeaza sunt mai susceptibile de a avea probleme de fertilitate decat cuplurile care nu fumeaza.

•  Fumatul agraveaz? astmul ?i contracareaz? medicatia pentru astm – agraveaza inflamarea cailor respiratorii.

• Vasele de sânge din ochi sunt sensibile ?i pot fi u?or deteriorate prin fum, cauzand un aspect de ochi injecta?i ?i senzatia de mânc?rime.

• Fumatori au un risc de doua ori mai mare de degenerescen?a macular?, rezultând în pierderea treptat? a vederii.

• Fumatorii au un risc crescut de cataracta.

• Fumatorii au cu  25 % mai multe zile pe an cu senzatie de r?u decat nefumatorii.

• Fumatul pateaza dintii si gingiile.

• Fumatul creste riscul de boala parodontala, care cauzeaz? gingii umflate, respiratie urat mirositoare ?i caderea din?ilor.

• Fumatul provoac? un gust acid în gur? ?i contribuie la dezvoltarea de ulcere.

• Fumatul afecteaz?, de asemenea, felul in care aratati: fum?torii au pielea mai palida ?i mai multe riduri. Acest lucru se datoreaz? faptului c? fumatul reduce alimentarea cu sânge a pielii si scade nivelul de vitamina A.

Fumatul pasiv

Fumatul la “mana a doua” este mai daunator decat fumatul activ. Copiii care cresc într-o cas? în care unul sau ambii p?rin?i fumeaza, au un risc de doua ori mai crescut de a face astm si bronsita astmatica. Ei au, de asemenea, un risc mai mare de a dezvolta alergii. Copii sub doi ani sunt mai predispusi la infectii respiratorii severe si moarte subita.

Pentru adul?i, fumatul pasiv pare sa creasca riscul de cancer pulmonar si boli de inima.

Smokerade pentru fumatorii activi si pasivi

Smokerade CaliVita este un supliment alimentar 100% natural care are in compozitia sa un complex de antioxidanti si vitamine care ajuta fumatorii sa isi protejeze organismul impotriva efectelor negative provocate de toxinele din fumul de tigara. Datorita efectelor antioxidante  ale ingredientelor sale, acest produs este recomandat atat fumatorilor activi, cat si celor pasivi, dar si in perioadele in care incercati sa renuntati la acest viciu.

Poate fi folosit de asemenea si de catre nefumatori; este o sursa de energie si sanatate pentru toata lumea si ofera protectie antioxidanta pentru mentinerea sanatatii in general.

Comanda Smokerade pentru a te proteja impotriva efectelor negative ale fumatului

Vitaminele sunt compusi organici de care corpul nostru are nevoie în cantit??i mici. Organismul nostru nu poate produce ace?ti compu?i ?i de aceea tre bu

ie s? fie obtinuti prin dieta. Vitaminele sunt vitale pentru o func?ionare corecta a organismului uman.

Chiar de la stadiul fetal, corpul nostru are nevoie de aceste substan?e nutritive pentru a se dezvolta ?i pentru a mentine cre?terea celulelor ?i a ?esuturilor. Vitaminele ajuta la mentinerea multora dintre sistemele corpului nostru ?i mai ales la consolidarea sistemului nostru imunitar. Multe tulburari, precum ?i boli, pot fi cauzate de un deficit sever de vitamine. Într-o form? mai pu?in sever?, deficienta de vitamine poate afecta func?ionarea sistemelor în corpul nostru. Insa, chiar dac? acestea sunt atât de esen?iale pentru organismul nostru, poate fi, de asemenea, d?un?toare dac? sunt luate in exces.

More »

Necesit??ile nutri?ionale pentru copiii

sub cinci ani sunt diferite decât in cazul copiilor mai mari ?i adul?ilor. Exper?ii sunt de acord cu faptul ca laptele matern este cea mai buna sursa alimentara pentru copii.

În timp ce al?pteaz?, nutri?ia mamei este foarte importanta. Suplimentele nutritionale speciale pot fi de mare ajutor mamicilor. Acestea asigur? atât mamei cat ?i copilului substantele nutritive de care au nevoie. În primele ?ase luni de via?? laptele matern este singura surs? de nutri?ie pentru copii. Exist? unele mame care nu sunt în m?sur? s? al? pteze, insa exist

? formule special concepute pentru a satisface nevoile bebelusului.

De?i acestea nu ofer? anticorpi si alte beneficii, sunt un substitut acceptabil.

More »

   U

n copil ar trebui s

? primeasca suficiente vitamine si substante nutritive pentru a putea fi în form? ?i s?n?tos. Dup? cum cei mai mul?i pediatri ne informeaza, laptele matern este bun pentru copii, de la na?tere pân? la vârsta de 2 ani, pentru a ob?ine cati mai multi nutrien?i ?i pentru a ajuta la consolidarea sistemului imunitar de ap?rare. La un moment dat, producerea laptelui matern la mame

se opreste, iar acest lucru este inevitabil. Cu toate acestea, exista modalit??i de a oferi în continuare copilului tau nutrientii de care are nevoie, f?r? a-i compromite s?n?tatea.  

Primului consum de alimente semi-solide este între 4 si 6 luni.

Banana este o sursa buna de vitamina B6, vitamina C si potasiu. Aceste substante nutritive sunt bune furnizoare de energie, de care copilul tau nevoie zi de zi. Pute?i încerca, de asemenea, sa-i dati piure de cartofi dulci.

În afar? defaptul ca sunt usor de digerat, cartofii dulci sunt bagati in glucide, vitamina A, vitamina C si vitamina B6. Ave?i posibilitatea s? ad?uga?i un pic de zah?r sau sa-l amestecati cu alte arome. Bebelusii vor dori cu siguranta acest tip de aliment gustos. Legumele sunt, de asemenea, o parte importanta din dieta copilului. De?i se introduc in cantitati mici si treptat, legumele sunt o sursa buna de antioxidanti si vitamine. Morcovul este un exemplu bun de legume, care pot fi încorporate cu cereale instant usor de digerat pentru copii.

More »

Exista cativa termeni diferite care sunt utilizati atunci când se discu

t? despre probiotice si este foarte important sa stim sa facem diferenta intre acestia, si mai ales sa intelegem la ce se refera fiecare:

• Prebiotice – (greaca – înainte de viata), o substan?? (de obicei o oligozaharida) care nu poate fi digerata, dar care promoveaza cresterea bacteriilor benefice sau probioticelor.

• Probiotice – (pentru viata), o substanta care con?ine microorganisme sau bacterii care sunt benefice pentru organismul gazda.

• Simbiotice – (plus de viata) o substanta care con?ine atat prebiotice cat ?i probiotice.

Probioticele devin rapid un instrument popular ?i important pentru men?inerea s?n?t??ii noastre naturale. Conceptul de baz? din spatele probioticelor este ca organismul nostru este gazda microorganismelor sau bacteriilor cunoscute sub numele de flora intestinala, care sunt esentiale pentru sanatate. Substan?ele care con?in acesti microbi pot fi considerate ca o modalitate de a ne îmbun?t??i popula?ia microbiana benefica.

Probioticele au devenit o parte important

? a nutri?iei deoarece popula?iile noastre microbiene au fost modificate prin utilizarea de antibiotice ?i alte substan?e proiectate pentru a ucide microbii si a trata bolile. În timp ce acestea sunt eficiente in uciderea germenilor ?i tratarea boalii, sunt, de asemenea, eficiente în uciderea bacteriilor benefice.

Bacteriile considerate a fi benefice pentru organismul uman includ denumiri precum: Lactobacillus, Streptococcus, Bifidobacterium ?i Saccharomyces. Bacteriile specifice includ: Lactobacilus bulgaricus, L. acidophilus, L. casei, L. rueteri, Streptococcus lactis, S. citrovorus, Bifobacterium bifidium, Saccharomyces boulardii ?i altele.

Probioticele îmbun?t?tesc ?i men?in s?n?tatea în mai multe moduri.

Puterile de vindecare din diverse tipuri de lapte fermentat au fost cunoscute de secole, insa doar în ultimii 100 de ani am aflat ca exista aceste bacterii cu puteri vindecatoare. Bacteriile benefice care alc?tuiesc flora intestinal? au mai multe func?ii în organism ?i sunt esen?iale pentru s?n?tatea noastr?. Unele dintre beneficiile acestor probiotice includ: consolidarea functiei intestinului, prevenirea cancerului de colon, reducerea colesterolului, sc?derea tensiunii arteriale, imbunatatirea functiei imunitare ?i reducerea infec?iilor, reducerea inflamatiilor, îmbun?t??irea absorb?iei mineale, prevenirea inmultirii bacteriilor daunatoare, lupta cu boli precum Candida ?i exema, ?i multe altele.

Microbii sunt peste tot.

Cantit??i uria?e de microorganisme exist? aproape peste tot pe unde ne putem imagina.

Oamenii ?i toate animalele sunt gazda microbilor care tr?iesc pe pielea noastra si in interiorul corpurilor noastre. S-a estimat c? in organism exista mai multe celule microbiene decat celulele umane.

 

Exist? trilioane de microorganisme în intestin.

Microorganismele benefice formeaza flora intestinala sau microflora, si sunt estimate a aduce aproximativ 3 kg de greutate corporal?. Aceste bacterii includ microbi diferiti, atât prietenosi cat ?i d?un?toari. Dup? cum s-a men?ionat mai sus, antibioticele sunt concepute pentru a ucide germenii si boala (microbi r?i), dar, de asemenea, ucid si microbii benefici din flora intestinala.

Exist? multe alte lucruri care pot duce la un dezechilibru al florei intestinale cum ar fi apa de la robinet clorurata, pasteurizarea ?i sterilizarea produselor alimentare ?i ad?ugarea de conservan?i, care elimina toti microbii, atât pe cei buni cat si pe cei rai.

Aceste efecte reduc capacitatea noastr? de a mentine un echilibru sanatos al populatie microbiene.

De ce mamifere au nevoie de microbi?

Microbii digestivi ( bacteriile digeative) sunt o parte naturala a sistemului de nutri?ie la mamifere. Modul în care produsele vegetale ?i animale devin alimentare implica dezvoltarea de microbi digestivi pentru a lucra într-un mod sinergic cu nutri?ia uman?. Oamenii sunt organisme complicate, care necesita substante nutritive pe care

nu sunt capabili s? le produca. Nutrien?i din organismul uman provin de la alte forme de viata care ne inconjoara. Existenta umana implica folosirea microbilor ca parte din alimentatie. Deoarece nu putem produce toate substan?ele nutritive de care avem nevoie, consumam alimente care contin microbi; aceastia joaca un rol important în ob?inerea nutrien?ilor din produsele alimentare.

Microbii digestivi provin din fructe crude, legume, lactate si produsele pe care le consumam. Primii microbi pe care îi ob?inem sunt de la laptele matern.

Ast?zi exist? multe modalitati prin care bacteriile digestive sunt ucise: prin gatirea alimentelor , prin procesarea si conservarea alimentelor, dar acestea pot fi, de asemenea, cultivate în multe feluri.

Este important sa eliminam bacteriile daunatoare din hrana noastr?, în scopul de a evita aparitia bolilor. De asemenea, este important s? existe un echilibru sanatos de bacterii benefice, pentru a evita aparitia bolilor ?i pentru a men?ine un echilibru nutritional optim.

ProbioBalance Calivita este un produs natural simbiotic care contine trei specii de probiotice esentiale pentru sanatatea umana : lactobacil acidophilus, lactobacil rhamnosus si bacilul longum suplimentat cu prebiotice : fructo-oligozaharide. Acest produs ne ajuta sa pastram un echilibru optim al florei intestinale prin aportul de bacterii sanatoase care actioneaza eficient in eliminarea virusurilor si infectiilor. ProbioBalance poate fi folosit pentru tratarea diareei, pentru refacerea florei intestinale, mai ales dupa utilizarea de antibiotice, pentru eliminarea infectiilor urinare si genitale, pentru o digestie buna la copii, pentru eliminarea indigestiei si multe alte afectiuni ale aparatului digestiv. Suplimentele de probiotice sunt foarte eficiente si in caz de raceala, daca acestea sunt utilizate inca de la primele semene de instalare, deoarece pot impiedica propagarea si inmultirea virusurilor.

Comanda online ProBioBalance pentru un echilibru optim al florei intestinale.

Tot mai multe cercet?ri ?tiin?ifice indic? faptul c? aceste grasimi sanatoase ajuta la prevenirea unei game largi de probleme medicale, inclusiv boli cardiovasculare, depresie, astm si a

rtrita reumatoida.

Spre deosebire de grasimile saturate gasite in unt si untura, omega-3 sunt acizi gra?i polinesatura?i. Gr?simile polinesaturate, spre deosebire de grasimile saturate, sunt lichide la temperatura camerei ?i r?mân lichide si atunci când sunt refrigerate sau congelate. Gr?simile mononesaturate gasite in uleiul de masline, sunt lichide la temperatura camerei, dar se intaresc atunci când sunt introduse in frigider. Atunci când sunt consumate în cantit??i adecvate, fiec are

tip de gr?sime poate contribui la s?n?tate. Cei mai importanti acizi grasi nutritionali Omega 3 sunt acidul alfa-linolenic, acidul eicosapentaenoic (EPA) si acidul docosahexaenoic (DHA).

Acid alfa-linolenic este unul din cei doi acizi gra?i în mod tradi?ional clasificati ca fiind “esen?iali”. Alt acid gras esen?ial este  omega 6 numit acid linoleic. Acesti acizi grasi au fost clasificati ca “esen?iali”, deoarece organismul nu este în m?sur? s? ii produca pe cont propriu ?i, deoarece acestia joac? un rol fundamental în mai multe func?ii fiziologice. Ca urmare, trebuie s? fim siguri ca dieta noastra contine o cantitate suficient? de atât de acid alfa-linolenic cat ?i acid linoleic.

Organismul transform? acidul alfa-linolenic în dou? importante grasimi omega-3, si anume acidul eicosapentaenoic (EPA) si acidul docosahexanoic (DHA). Aceste grasimi pot fi, de asemenea, derivate direct din anumite alimente, mai ales din pe?tele de ap? rece, inclusiv somon, ton, halibut ?i hering. Se crede ca EPA joaca un rol important in prevenirea bolilor cardiovasculare, în timp ce DHA este necesar pentru creier ?i dezvolt?rea corespunz?toare a nervilor.

Care sunt func?iile acizilor grasi omega-3?

Fiecare celula din corpul nostru este înconjurata de o membrana celulara compusa în principal din acizi gra?i. Membrana celulara permite substan?elor nutritive

necesare sa patrunda în celul? si asigura eliminarea rapida a deseurilor si toxinelor din celula.

Pentru a îndeplini aceste func?ii optime, membrana celulara trebuie s?-si men?in? integritatea ?i fluiditatea

. F?r? o membran? s?n?toasa, celulele î?i pierd capacitatea de a retine apa si substante nutritive vitale. Isi pierd de asemenea, si capacitatea de a comunica cu alte celule.

Cercetatorii cred ca pierderea comunicarii dintre celule este unul dintre evenimentele fiziologice care conduc la cre?terea tumorilor canceroase.

Deoarece membranele celulare sunt alc?tuite din gr?sime, integritatea ?i fluiditatea acestora este determinat? în mare parte de tipul de grasime pe care o consumam. Cercetatorii cred ca dietele care con?in cantit??i mari de gr?simi saturate sau hidrogenate produc membranelor celulare o grea fluiditate. Pe de alt

? parte, dietele bogate in grasimi omega-3 produc membranelor celulare un grad ridicat de fluiditate.

Toata grasimile pe care le consumam, inclusiv acizii gra?i, sunt încorporate în membranele celulare, iar tipul acestora dicteaz? modul în care o celul? r?spunde ?i se dezvolta.

Cercetatorii au descoperit ca acizii grasi omega-3 promoveaza cresterea celulara, prin activarea unei enzime numita sfingomielinaza, care genereaz? apoi eliberarea ceramidelor, un compus care induce expresia genelor supresoare tumorale, care cauzeaz

? în cele din urm? moartea celulelor canceroase.

Omega-3, de asemenea, joac? un rol important în produc?ia de hormoni puternici -cum ar fi substantele numite prostaglandine. Prostaglandinele ajuta la reglarea multor functii fiziologice importante, inclusiv tensiunea arteriala, coagularea sângelui, transmiterea nervoasa, raspunsurile inflamatorii si alergice, func?iile rinichilor ?i ale tractului gastro-intestinal, precum ?i producerea altor hormoni.

EPA si DHA servesc ca precursori directi ai prostaglandinelor.

Acesti acizi reduc agregarea plachetara si  inflamatia si imbunatatesc circulatia sangelui. Rolul  lor este de a preveni bolile cardiovasculare datorita capacitatii de a spori produc?ia de prostaglandine.

Care sunt simptomele deficientei de omega-3?

Statisticile recente indica faptul ca aproximativ 90% din populatie nu consuma suficienti acizi grasi omega 3. Cu toate acestea, simptomele deficitului de omega-3 acizi gra?i sunt foarte vagi, ?i pot fi adesea atribuite unor condi?ii de s?n?tate sau altor deficiente nutritive.

În consecin??, pu?ini oameni isi dau seama c? nu consuma suficienti acizi grasi omega-3. Simptomele deficitului de acizi grasi omega 3 includ: piele obosita, uscata ?i / sau senza?ia de mânc?rime, parul si unghiile fragile, constipatie, raceli frecvente, depresie, concentrare slaba, lipsa de rezistenta fizica, ?i / sau probleme articulare, boli cardiovasculare.

PROSPECT OMEGA 3